De ce se defrișează copacii și se distruge verdele la Oltenița și unde au ajuns resturile lemnoase?

0
53

Aceeași metodă de ras, și mai puțin tuns și frezat copaci, s-a aplicat și la Liceul „Nicolae Bălcescu” din municipiul nostru, chelit acum în jur, iar sub masca faptului că se face ceva, orașul, pe anumite zone, se sufocă din cauza lipsei de verdeață.
Unii dintre noi nu percep că de fapt toate se petrec în mintea și dorințele proprii : furtuna, stufărișul etc. Și dacă tot se taie în dușmănie, de ce nu se plantează înainte, fiindcă pericolul distrugerii ozonului și a oxigenului, pericolul îmbâcsirii atmosferei și înmulțirii stratului de noxe sunt din ce în ce mai accentuate, mai vizibile?
Și pentru că la noi orice lege se calcă în picioare când deții niște frâie, ar mai putea rămâne vii conștiința și maturitatea. Dar dacă ele nu există, ce facem?
În anul 2010, un bărbat din Suedia a fost condamnat de curtea supremă suedeză să plătească daune în valoare de 33.600 de coroane suedeze (3.600 de euro) către o femeie căreia i-a tăiat niște copaci, pe când aceasta se afla la o petrecere. De ce România este atât de pasivă cu legile ce hotărăsc niște destine sau un viitor în toate domeniile vieții noastre cotidiene? Apoi, de ce alte țări civilizate iubesc și respectă niște reguli de viață, civilizație, umane și de răspundere morală?
Un copac se taie doar dacă este bolnav sau putrezit. Ori asta nu s-a constatat la Oltenița, doar s-a defrișat fără milă. Ca să nu mai spunem că tăierile se fac de obicei în anotimpurile reci, aici s-a defrișat pe călduri de peste 32 de grade Celsius când totul arde în jur.
Nemiloșii, dușmanii verdelui, trebuie să știe că pomii, orice copac, ajută la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase, ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru oameni. Plantele şi solurile din zone verzi și păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteză şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.

LAURA SUZEANU – Olteniţa

Citiţi mai multe pe: http://oltenitainfo.ro/de-ce-se-defriseaza-copacii-si-se-distruge-verdele-la-oltenita-si-unde-au-ajuns-resturile-lemnoase/

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

17 + 11 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.