Eugen Barz, fostul protoiereu al Calaraşiului, are cont de facebook

0
70

După o perioadă în care nu am mai auzit prea multe despre fostul protoiereu al municipiului Călăraşi, Eugen Barz, am dat, întâmplător, de contul său de facebook.  Din câte se pare, preotul este foarte activ în mediul virtual având o comunicare foarte bună cu enoriaşii săi de la Parohia “Sfânta Anastasia Romana” din Parla-Madrid, Spania, unde slujeşte acum. 

Pilde, în mediul virtual

Pe pagina de facebook a preotului Barz am găsit o postare care ne-a atras atenţia a fost referitoare la “tineretul din ziua de azi”. Iată ce spune acesta: “Îmi spunea cineva ieri, că toate statisticile referitoare la tineri sunt zguduitoare. Că aceștia într-un procent uriaș, nu doresc decât discotecă și sex. Nu sunt atrași de nimic altceva. Persoana care trăgea semnalul de alarmă, se gândea la consecințe, dar și la vinovați, gândindu-se că poate, școala nu-și mai face datoria, poate nici Biserica, guvernele, etc. Eu nu am statistici referitoare la starea tinerilor, dar i-am răspuns interlocutorului, că generația noastă, întreagă este vinovată de ceea ce se întâmplă. Adică noi înșine, eu și el, adică noi. În primul rând, cred că acești tineri nu vor fi la fel de tineri la nesfârșit și că le va trece, gândindu-mă la generația flower-power care a zguduit lumea cu acele libertăți afișate și scandate peste tot. Că de fapt, nu e nimic nou sub soare. Că acea generație a dat și savanți și pedagogi și mari conștiințe și conducători de state, etc. Nimic nu cred eu că e iremediabil pierdut. Atunci ca acum, omenirea a trecut prin criză. De fapt, istoria mereu traversează crize. Aceste crize zguduie, ca să zic așa, omenirea și lasă răni, dar i-am răspuns interlocutorului meu, că până una alta, de tot ce se întâmplă rău cu “tineretul din ziua de astăzi”, suntem vinovați noi, generația părinților lor. Am spus de multe ori, că un măr ionatan face mere ionatane, iar un măr pădureț, face mere pădurețe. Cu alte cuvinte, din părinți degenerați, ies de regulă, odrasle ca atare. Se știe că ne place să spunem că, noi nu suntem așa, că noi am știut ce înseamnă un teatru, o bibliotecă, o carte citită, în antiteză cu „tineretul din ziua de azi”. Dar întreb: câți dintre noi citim, câți mergem la teatru? Noi suntem preocupați de politică de bani, de capra vecinului și de altele asemenea. Nu sunt specialist în sociologie, dar nu e e greu de observat că acești tineri, nu sunt nici mai buni, nici mai răi decât am fost noi. Și noi am facut “rele”, asemenea lor, când aveam aceeași vârstă cu ei, dar cu mijloacele de atunci. Iar referitor la ei și la noi, cred că ar trebui să fim mai exigenți cu noi cei care nu (mai ) suntem „tineretul din ziua de azi”. Mai întâi, că mă deranjează rău de tot, expresiile, „tineretul din ziua de azi”, sau „când eram noi ca ei”. Sunt expresii vechi, uzate, chiar răsuflate, mult mai vechi decât noi. Dar întreb: ce să aștepți de la tinerii din ziua de azi, când nici noi nu suntem altfel, ci doar pretindem că suntem altfel? Cum să citească copiii, dacă nu-i văd pe părinți citind, cum să se raporteze acești tineri la Dumnezeu, dacă nu-i văd pe părinții lor rugându-se? Cum să respecte acești tineri tradițiile familiale sănătoase, când nu văd asta, la părinții lor? …. „Tineretul din ziua de azi” a văzut cum părinții lor aleargă după cele lumești de dimineață până seara, înjurând, mințind, uneori înșelând, cum părinții lor sunt niște campioni ai berilor golite cu strășnicie, a grătarelor cu mici și ai șprițurilor din zilele de duminică sau de sărbătorile sfinților. ……“Tineretul din ziua de azi” vede cum generația părinților lor, duce dezbateri aprinse, pentru liberalizarea drogurilor și a prostituției, precum și pentru scoaterea religiei și a icoanelor din școli. …….. Ne place să aruncăm vina de la unii la alții. Familia spune că de vină pentru situația “dezastruoasă” a tinerilor de azi, e școala, școala zice că de vină e guvernul, guvernul zice că de vină e biserica, biserica aruncă vina mai departe. Și uite așa la nesfârșit… Când e vorba de noi ne găsim justificări și scuze deosebit de bine “justificate”. Dar o societate care aruncă vina la nesfârșit dintr-o parte în alta, are problema mari. Eu cred că pentru a putea îndrepta lucrurile, fiecare trebuie să înceapă cu sine. Noi însă așteptăm îndreptarea de la guverne și ne vedem pe mai departe de ale noastre. Să un uităm însă că aceștia sunt copiii noștri și nu ai guvernelor, iar guvernele un sunt părinții lor, ci noi suntem aceia. ACEST TEXT ÎMI ESTE ADRESAT ÎN PRIMUL RÂND MIE. ȘTIU CĂ SUNT PRIMUL VINOVAT DE CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ !!!"

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

two × 2 =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.