Un fluviu de prostie și la… Oltenița

0
1136

Campania ŞtirilorProtv, “Un fluviu de prostie”, a ajuns și la Oltenița, acolo unde Argeşul se varsă în Dunăre şi de unde ar trebui să înceapă canalul Dunăre-Bucureşti. Portul arată ca după bombardament cu toate că este singurul port de pe Dunăre în care au ajuns bani europeni. Argeşul e poluat, iar tot ce s-a construit pe canalul spre Bucureşti s-a furat.

Dunăre, km 430. Olteniţa pe partea dreaptă. Tutrakan pe partea stângă. Bulgarii au accesat fonduri europene şi au reclădit sau construit case în stil tradiţional. Cândva aici a fost un sat pescăresc.

Un milion şi jumătate de euro au luat bulgarii din fonduri europene pentru refacerea mahalalei pescăreşti. Pe malul nostru, maldăre de gunoi se revarsă în Dunăre.

Tragem barca lângă pontonul căpităniei. Locul pare abandonat. Şi abandonat e şi malul. În mijlocul zilei aici nu e nici ţipenie de om. Bălăriile sunt cât casa iar pe linia de cale ferată sunt ani de când trenul n-a mai ajuns în port.

Ceea ce este foarte trist este faptul că tot acest dezastru este în faţă instituţiilor statului: vama, căpitănia şi poliţia de frontieră.

În bălării zace un afiş care vorbeşte despre bani din fonduri europene. ”Reabilitarea şi modernizarea Portului Olteniţa…24 de milioane de lei”.

Olteniţa este singurul port din România care a accesat fonduri europene. 5 milioane de euro au venit aici şi s-au construit două dane. De 2 ani una dintre ele stă fără nicio utilitate. Pe sub ea se vede clar cât de bine a fost construită. Pentru şeful porturilor de pe Dunăre e o mare realizare. Singura, de altfel.

Dănuţ Ofiţeru, director adjunct APDF: “Este aş putea să spun singurul port al Dunării fluviale reabilitat. Singurul port în care s-au făcut investiţii. APDF a avut şi alte proiecte dar pentru că au fost prost gândite nu au primit finanţare.”

3 marinari ies la mal. “Dezastru. Nu se vede? În Ungaria e bine”

Argeşul. În acest loc Argeşul se varsă în Dunăre. Din acest loc ar fi trebuit să înceapă canalul care trebuia să lege Dunărea de Bucureşti. Pe mal, la marginea Olteniţei încă se văd bucăţi din portul început acum 30 de ani. ”Miroase foarte urat.”

Cauza acestui miros se ascunde mai sus, în amonte. Pe dana nefolosită din Olteniţa l-am întâlnit pe Ioan Suciu. A fost şeful Serviciului naval din Ministerul Transporturilor ani la rând. Am pornit împreună pe Argeş în sus. Prima ecluză a fost construită, dar s-a furat. Canalul Dunăre-Bucureşti ar fi trebuit să se întindă pe 73 de kilometri.

Despre canalul Dunăre-Bucureşti noi românii vorbim de 153 de ani. Prima dată pe vremea lui Cuza, în 1864, când s-a dorit aducerea unei companii din Franţa care să construiască aici. Nu s-a întâmplat. De-a lungul timpului am tot încercat să pornim lucrările la canal. Abia în 1986, Ceauşescu porneşte lucrările la canal. Au fost întrerupte la câteva zile după revoluţie. 3 miliarde 5 sute de milioane de dolari s-au investit în acest canal.

Ioan Suciu: ”Lucrări care au fost executate şi …noi am lăsat, noi împreună. Asta este. La oprirea lucrărilor, valoarea lucrărilor rămase era de 500 de milioane de dolari. Acum ne-ar costa să-l terminăm 1 miliard 7 sute de milioane de euro.”

După revoluţie, Ion Iliescu este unul dintre cei care s-au opus continuării lucrărilor la acest canal. Acum, primarul capitalei, în campania electorală a promis că aduce Dunărea în Bucureşti. De la dorinţă până la putinţă e cale lungă.

În 2008 , viceprimarul Răzvan Murgeanu, soţul Directorului naval din Minister Transporturilor, Gabriela Murgeanu promitea acelaşi lucru. S-au dat 7 milioane de lei pe un studiu de fezabilitate. Nu s-a întâmplat nimic, studiul a expirat.

Pe canal, comuniştii au construit 4 ecluze, cu centrale pentru producerea energiei, au fost ridicate poduri. Toate s-au distrus. În 30 de ani, canalul a fost năpădit de copaci.

Ioan Suciu: ”E trist. Simt, domnule la un moment dat parcă e al meu personal, al dracu’ să fie…uite aici! Uite aici, sute de metri de lucrare executată. Ea încă nu e dusă până la cotă.”

Sursa: PRO TV 

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

6 − 4 =