ALDE propune „Pactul naţional de investiţii”

0
71

ALDE propune partidelor politice un pact naţional de investiţii pentru perioada 2017-2020, respectiv, un model economic bazat de investiţii, care să asigure sustenabilitatea tuturor măsurilor pe care le propun partidele politice. Romania are indicatori economici foarte buni, creştere economică foarte bună in ultima perioadă.  Atragem atenţia însă asupra riscului pe care îl reprezintă perpetuarea acestei creşteri economice bazate pe consum. Este bună pentru o anumită perioadă, dar dacă nu este susţinută de investiţii, indicatorii se vor pierde. Noi chiar ne-am permis să facem un apel şi dacă partidele vor adera la acest pact este foarte bine.

Ce conţine acest pact pe care il propunem: un procent de 6% din PIB in fiecare an, pe o perioada de 4 ani de zile, care se traduce in cifre absolute in 48 mld. euro. Cum am ajuns la această cifră? Institutul National de Prognoza spune ca PIB-ul Romaniei pe urmatorii 4 ani va fi de 800 mld. euro. Deci, 6% reprezintă 48 mld.

ALDE a identificat 5 domenii prioritare in care trebuie facute investiţii minime:

1) Zona de infrastructură: va fi un efort concentrat pe care va trebui să îl facem şi la nivelul Guvernului şi al Parlamentului să identificăm surse de finanţare, dar este absolut necesar să avem o autostradă care să unească regiunile ţării. După datele statistice pe care le avem de la Compania Naţională de Autostrăzi, pentru fiecare kilometru de autostradă trebuie angajaţi in medie între 10 si 15 oameni; noi am luat o medie de 12. Practic, dac[ noi incepem aceste lucrari, vom crea cel putin 6.500 de locuri de muncă. In salarii plaăite asta înseamnă 772 de milioane, investiţi in materiale –  consumul care se stimulează – 2,5 mld. euro, impozitul pe profit, 77. Numai in anul 2017, România este capabilă să dea în lucru, minim 200 km de autostradă. Vorbim de investitii începute care sunt in diverse stadii şi care nu pot fi oprite indiferent de cine vine la guvernare. Ele inseamnă, dincolo de lejeritate în trafic si investiţii care se vor face şi care se vor întoarce in economie. Ce inseamnă numai in anul 2017 aceste investiţii? In primul rând, 2400 locuri de muncă, salarii platite 115 milioane, investiţii – deci consum – 576 milioane de euro numai in anul 2017, impozit pe profit – minim 18 milioane.

2) Zona de sănătate. Ne referim in primul rând la reabilitarea si consolidarea clădirilor de spital. Avem un pericol destul de mare in privinta clădirilor in care îşi desfăşoară azi activitatea spitalele. O sumă de 400 de milioane reprezintă un minim necesar ca aceste clădiri sa fie reablilitate, astfel încât să nu existe niciun fel de risc in caz de seism. Specialiştii spun că pentru un spital cu 1200 de paturi este nevoie chiar de peste 300 de milioane de euro pentru fiecare. Am făcut o estimare minimă, de 600 milioane în cazul unor spitale de 800-1000 de paturi. Aceste aspecte conduc la o sumă de un miliard de euro, suma minimă fi investita in următorii 4 ani.

3) Zona de energie. In primul rând, trebuie să asigurăm securitatea energetica a Romaniei. Zona de diversificare se va realiza odată cu realizarea acestor investiţii. Suma de 6,7 mld. euro e  suma minimă de care avem nevoie. Sunt tot felul de investiţii in lucru in momentul de faţă si care trebuie realizate. De asemenea, este zona de retehnologizări, acolo unde este in special zona de hidro, investiţii absolut necesare. De asemnea creşterea capacităţii de interconectare a Romaniei de la 7 %, cât are in momentul de faţă, la minim 10%, este o chestiune care ţine si de siguranţa naţională. Am identificat o sumă necesară de 500 milioane de euro.

4) Zona de agricultura. Cea mai importantă investiţie publică pe care trebuie s-o facem in perioada următoare si pentru care avem si o lege, este cea privind suma minima de care avem nevoie pentru infrastructura principala de irigatii, de 1 mld. de euro. Nu venim cu aceste investitii intr-un an de zile. Nici nu se poate fizic si nici nu suportă bugetul de stat. De aceea, legea propune o investitie de 5 ani de zile, pornind de la 145 de milioane, crescând in fiecare an cu 17% – 169 de milioane, 198 de milioane in anul 2019, ajungand la 1 mld. in 2021. Aici suntem in intârziere. Legea trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2016, dar s-a intârziat foarte mult.

5) Zona educaţiei. Toate partidele spun că au nevoie de 6%, însa e momentul să demonstreze că se angajează in continuare la acest deziderat.  Noi propunem o crestere de 13% in fiecare an incepand cu anul 2017, ajungand cu un buget al educaţiei de 4,2% in primul an, adica 7,5 mld. euro, crescând dupa aceea la 4,7% din PIB, la 9 mld euro, la 5,3% in anul 2019, adica 11 mld. euro. In cifre absolute, bugetul chiar se dublează până in 2020 si  e un lucru pe care trebuie sa il angajam toti, in acest buget fiind angajate si cheltuielile pe zona de investitii. Propunem 10 programe naţionale pentru zona de educaţie. Primul program se referă la reabilitarea, modernizarea clădirilor şcolare pentru ca toate instituţiile de invăţământ să obţină autorizaţii sanitare de funcţionare. Al doilea program se referă la modernizarea atelierelor de parctică in şcolile care organizaează invăţământ profesional. Alte programe se referă la achiziţionarea de mobilier şcolar; manuale şcolare, curriculum nou pentru invăţământ primar, gimnazial si liceal. De asemenea, un program național pilot de creare a 100 de creşe, program național de reabilitare, modernizare si construire de noi cămine studenţeşti, in campusurile universitare; program naţional pilot de creare a 120 de instituţii tip after school; program national de reabilitare/modernizare si constructie de noi cămine studenţeşti in campusurile universitare (pentru cresterea cu 15% a capacitatii de cazare la nivel national, de la 104.000 locuri la 120.000 locuri); programul naţional pentru dotarea şii modernizarea spaţiilor de invăţământ, a bazelor de practică, a gradinilor botanice, al bibliotecilor universitare si a bazelor sportive existente in universităţile româneşti.

    Angajamentul pe care il facem este acela că, dacă un Guvern din care fac parte partidele politice care s-au angajat la pact, nu realizeaza 6% din PIB  in fiecare an, la sfârşitul anului să işi prezinte demisia.

Daniela Creţu

Preşedinte, ALDE Călăraşi

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

nineteen − three =