La Marele Viscol din 1954, oamenii au săpat tuneluri pe sub zăpadă ca să iasă din case!

0
78

"Mulţi mecanici s-au îmbolnăvit, au degerat şi sunt internaţi în spitale, cei mai mulţi fiind de la Bucureşti", relata Gazeta Transilvaniei în 11 februarie 1929 despre iarna teribilă care se abătuse asupra întregii ţări. În februarie 1929, în Bucureşti se înregistraseră -24 de grade Celsius. Cea mai scăzut temperatură din acel an a fost în Ţara Bârsei unde termometrele au indicat -38,5 grade Celsius. La Constanţa, oraş lovit de un ger năprasnic în februarie 1929, vapoarele au fost prinse în gheţuri. Ţărmurile Mării Negre au îngheţat, multe vase s-au rătăcit şi au suferit avarii din cauza mării îngheţate. 
Alegerile din 1929 au fost  amânate din cauza viscolului   Multe zile, din cauza nămeţilor, activitatea a fost paralizată. În februarie 1929, şcolile au fost închise aproape o săptămână. „Din cauza gerului puternic şi a viscolului care durează de prea multă vreme, împiedicînd mersul şcoalelor şi consumînd tot materialul aprovizionat, se închid toate şcoalele primare şi secundare din întreaga ţară pînă duminecă 17 februarie pentru a aştepta pînă atunci o schimbare a vremei”, scriau ziarele din februarie 1929. Tot din cauza nămeţilor, activitatea de încorporare a recruţilor a fost amânată. În lipsa căldurii din locuinţe, oamenii au murit îngheţaţi în case, în trenuri sau pe drumuri. Statisticile din februarie 1929 arată că sute de români din Vechiul Regat şi-au pierdut viaţa din cauza frigului.



Citeste mai mult: http://adevarul.ro/locale/alexandria/povestile-celei-mai-crunte-ierni-s-a-abatut-romaniei-secolul-xx-vijelia-tinut-doua-saptamani-nameti-cinci-metri-acoperit-sud-estul-tarii-1_569ce20d37115986c6a1da14/index.html?ref=yfp

 

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

seven + three =

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.