Haideţi să cerem desfiinţarea venitului minim garantat

0
19

Din 2001 încoace cetăţenii fără venituri primesc bani din partea statului român (mai precis, din bugetele locale). Legea categoriseşte diverse situaţii şi nevoi, dar, în mare, o familie fără alte venituri, care are 2 copii, poate încasa cam 450 de lei pe lună. La asta se mai adaugă alocaţiile pentru copii, 200 de lei pentru copilul până la 2 ani şi 42 peste 2 ani, ajutoare pentru încălzirea locuinţei, alocaţii pentru susţinerea familiei,

Acum, legea venitului minim garantat condiţionează acordarea ajutorului de prestarea unor ore de muncă în favoarea comunităţii. În sine, nu este o idee rea, doar că sunt prevăzute tot soiul de excepţii de la această condiţie (dacă beneficiarul ajutorului are copii în întreţinere, de exemplu, sau are diverse probleme de sănătate sau îngrijeşte persoane cu handicap etc.), rezultatul fiind că e simplu ca beneficiarul să nu muncească, de fapt, nimic în schimbul ajutorului.

În plus, controlul şi anchetele sociale în asemenea cazuri trebuie făcute tot de primării, dar acestea sunt, de obicei, subfinanţate şi în deficit de personal, iar de aici alte portiţe prin care se ocolesc restricţiile legale. Şi, nu în ultimul rând, organizarea însăşi a unor grupuri de oameni pentru orice fel de muncă prezintă unele provocări manageriale care s-ar putea să depăşească multe primării mici din această ţară (oricine a coordonat un colectiv, oricât de restrâns, înţelege ce spun).

Una peste alta, peste două milioane de cetăţeni din România primesc lună de lună bani de la stat (sute de lei) în schimbul unui destul de ipotetice munci depuse în beneficiul comunităţii.

Efectul acestei cadorisiri de la stat este deosebit de pervers. Cu nişte sute de lei primite, de fapt, degeaba, cu un porc în spatele casei şi nişte găini în poiată, cu câte o zi de muncă necalificată şi neimpozitată pe ici, pe colo şi, poate, cu câte un furtişag de nevoie, oamenii aceştia pot supravieţui fără a fi nevoiţi să muncească, de fapt, în mod organizat. Ei nu contribuie cu nimic la progresul societăţii, practic nu plătesc taxe, impozite, contribuţii la sistemul de sănătate sau la fondul de pensii, n-au putere de cumpărare nici măcar în ceea ce priveşte utilităţi de bază şi, în general, sunt o categorie profund vulnerabilă la mituirea electorală prin diverse promisiuni populiste şi cadouri altfel derizorii: pentru ei, o sticlă de ulei şi un kil de făină chiar reprezintă ceva, încă două zile în care păcălesc foamea.

VLAD PETREANU 

http://www.petreanu.ro/2014/11/27/haideti-sa-cerem-desfiintarea-venitului-minim-garantat/#sthash.vgpvBmS3.dpuf

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

8 + fourteen =