Raluca Surdu: „Strategia Dunării pentru perioada 2014-2020 a prins contur la Bucureşti”

0
32

Acest eveniment-cheie al Strategiei, prin obiectivele şi amploarea sa regională şi europeană, a reprezentat un prilej deosebit de important pentru consolidarea dialogului între principalii decidenţi regionali şi europeni, reflectând, în acelaşi timp, şi importanţa colaborării parlamentare în contextul deosebit de generos al Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Forumul a reunit reprezentanţi guvernamentali din cele 14 state dunărene, alături de oficiali europeni (din cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European, Comitetului Regiunilor), reprezentanţi ai regiunilor şi oraşelor dunărene, mediului academic şi de afaceri, societăţii civile precum şi alţi promotori de proiecte.
 
Primarul General al Municipiului Bucureşti, Sorin Oprescu, şi-a reîntărit interesul pentru conectarea Capitalei la Dunăre, prin intermediului canalului ale cărui lucrări au fost sistate în anul 1989: „Am avut întrevederi cu toţi primarii care fac parte din Consiliul Dunării. Ştim ce avem de făcut, dorim în continuare să promovăm ideea ca Bucureştiul să devină capitală la Dunăre. Am convingerea că acest canal Bucureşti-Dunăre reprezintă pilonul principal pentru bună dezvoltare a zonei Capitalei, dar şi pentru Giurgiu, Olteniţa, Ruse, Sofia sau celelalte oraşe aflate la nord şi la sud de Dunăre”.
Comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, românul Dacian Cioloş, a arătat că Strategia Dunării nu are o problemă de finanţare, ci una de prioritizare a investiţiilor de către beneficiari: „În această perioadă se discută în Consiliu European şi Parlamentul European cadrul financiar pentru 2014-2020. În paralel, Comisia Europeană lucrează cu statele membre pentru implementarea proiectelor şi investiţilor viitoare. Cele 14 state riverane pot să rezolve probleme care ţin de coerenţă, de reţeaua de transport, a problemelor legate de energie”. 
 
„Încrederea noastră că lucrurile se vor mişca în direcţia dorită şi aşteptată este cu atât mai mare ascultând doi actori importanţi în ecuaţia revitalizării acestui mare proiect realizat în proporţie de 70%, dar aflat acum în conservare şi într-un avansat stadiu de degradare”, a declarat deputata liberală Raluca Surdu, reprezentanta Olteniţei în Parlament. „Speranţa noastră este întărită şi de faptul că la nivelul Guvernului, la Ministerul Finanţelor Publice, portofoliu deţinut de Partidul Naţional Liberal, există interes şi preocupare pentru simplificarea procedurilor de absorbţie a fondurilor structurale alocate României de Comisia Europeană. Aceasta întrucât dorim să venim în sprijinul celor care vor iniţia efectiv proiecte în zonă, atât la nivel instituţional, al primăriilor municipiilor Bucureşti şi Olteniţa, dar şi la nivelul iniţiativei private”, subliniază deputata liberală, membră a Comisiei de administraţie publica, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.  

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării este un instrument comunitar de cooperare macro-regională a statelor riverane, iniţiat de România şi Austria, destinat dezvoltării economice şi sociale a macro-regiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor şi legislaţiei UE. Aceasta a fost adoptată de Consiliul European în 24 iunie 2011, ca strategie macro-regională a Uniunii Europene, beneficiind de direcţionarea a 100 de miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune 2007-2013. Strategia se desfăşoară pe 4 axe prioritare: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă). La Strategia Dunării participă nouă state membre UNE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Germania – landurile Bavaria şi Baden-Wuerttemberg, Ungaria şi Croaţia) şi cinci state ne-membre UE (Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).
 
 

 

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

17 + eleven =