Ceramistul Silviu Ioan Soare şi pictorul Victor Grigore expun la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Călăraşi

    0
    41

    Silviu Ioan Soare. Recursul la posibilităţile expresive ale formei tridimensionale îl aşează pe  ceramistul Silviu Ioan Soare în linia plasticienilor pentru care volumul este modalitatea de a dialoga cu spaţiul, în primul rând pe verticală, prin tendinţa de sculpturalitate, apoi pe orizontală prin utilizarea unuia dintre elementele fundamentale ale existenţei, pământul.

    Licenţiat al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Secţia Ceramică şi masterand la Facultatea de Sculptură a aceleiaşi instituţii, artistul, în permanenta sa căutare de a descoperi posibilităţile de modelare ale lutului, a abordat forme care i-au permis o mai bună înţelegere a materialul. În acest sens, monolitul a fost speculat într-o interpretare mai liberă în lucrarea de licenţă „Dabogete”, compoziţia din cinci piese cu plinuri şi goluri care evidenţiau preocuparea pentru o massă mai compactă a materiei primordiale lăsând astfel la vedere atât de controversatele litere ale primului alfabet  dac, cât şi forţa artistului de a lucra cu gresia cu şamotă de granulaţie mare. (…) În portretele realizate în manieră expresionistă, urmele tehnicii modelajului sunt vizibile în încercare de compunere a expresiei şi a trăirii, în evocarea somnului ca motiv al visului şi al morţii.

     

    Victor Grigore. Reperându-l în valorile nemijlocite ale picturii şi raportându-şi arta la lumile recognoscibile  prin configurarea emoţiei, a blazării, a sentimentelor efemere pe suportul unor convenţii compoziţionale moştenite de la marii predecesori ai creaţiei plastice, disponibilitatea lui Victor Grigore pentru fiinţa umană, pentru portret şi pentru nudul feminin, îl face un pictor expansiv prin cromatică şi prin modul de receptare al universului antropomorf. În lucrările sale forma ţine de noile realisme, iar culoarea de un expresionism evident prin tuşă şi nuanţă. Trăirea directă este anihilată de controlul musculaturii faciale în portrete şi de structura corpului uman în nuduri. (…) Cu toate că armonia nu mai este astăzi o preocupare constantă sau una dintre ţintele estetice ale picturii, Victor Grigore aşează această problemă controversată pe primul loc. Acordurile cromatice care accentuează expresivitatea, simetria ca posibilitate de echilibrare compoziţională fac parte din recuzita sa practică. Secundar, echilibrul se poate citi în contururile generale ale unui portret, iar asimetria este detectată în stratul principal al lecturii plastice, la nivelul cromatic.

    Ana Amelia Dincă – Critic de artă

    Comentarii

    comentarii

    LĂSAȚI UN MESAJ

    nine + 16 =