“Efectele blocării POSDRU în Călărași. Cine pierde în realitate?”

0
24

POSDRU este un program excelent pentru ţara noastră. Prin blocarea sa vom pierde un important capital uman instruit : 1.650.000 de pesoane care trebuie cuprinse în acest program ca şi ţinta pe care şi-a propus-o România, de la şcolari, elevi, studenţi, profesori, la şomeri, grupuri defavorizate etc. Dincolo de organizaţiile care implementează aceste proiecte şi care se confruntă cu dificultăţi reale, adevaraţii pierzători vor fi participanţii la program, grupurile tinţă.

Problema POSDRU este una dramatică.

Prin nesusţinerea acestor proiecte, statul român îşi taie craca de sub picioare, se sabotează pe sine însuşi. ONG-urile reprezintă circa 30% din beneficiarii POSDRU, iar mare parte a acestora au, în acest moment, probleme foarte serioase: încep să adune datorii, să-şi concedieze oamenii, dar, mai grav, încep să-şi reducă serviciile pe care le acordă de ani de zile beneficiarilor finali.

La baza scrisorii adresate autorităţilor responsabile a stat sondajul de opinie, ”SOS POSDRU – Slalomul beneficiarilor şi partenerilor printre datorii” realizat de echipa www.fonduri-structurale.ro care au participat 149 de respondenţi, beneficiari sau parteneri în cadrul programului. Rezultatele sondajului arată că beneficiarii se află într-un impas financiar major, având datorii către experţii din cadrul proiectelor, furnizori, grupuri ţintă etc. ce datează, în mare parte, de mai bine de 6 luni, iar problemele capată în continuare amploare, în condiţiile neasumării unor soluţii funcţionale.

Efectele grave ale funcţionarii defectuoase a mecanismului de rambursare şi a blocajelor în efectuarea plăţilor asupra proiectelor şi organizaţiilor afectează grav funcționarea organizațiilor beneficiari POSDRU.

Iniţiatorii demersului şi-au exprimat disponibilitatea de a participa la îmbunătăţirea mecanismului de implementare a POSDRU şi au atras încă o dată atenţia asupra blocării POSDRU, cu consecinţe grave asupra atingerii indicatorilor asumaţi la începutul programului de către Guvernul României.

Pentru ca ne dorim deblocarea reala a finantarii proiectelor POSDRU si castigarea respectului cuvenit partenerilor contractuali si de dialog ne continuam demersul de a gasi povesti de impact ale proiectelor POSDRU.

In acest sens, am organizat conferinta de presa prin care sa scoatem in evidenta impactul pe care il are in teritoriu blocajul actual. Cum altfel sa evidentiem acest blocaj decat prin prezentarea oamenilor direct afectati, cu problemele si nevoile lor, care sunt diferite de la caz la caz, dar la fel de importante pentru noi.
Consideram ca vom avea o reactie pozitiva din partea decidentilor prezentandu-le lor, presei si opiniei publice, povesti care:
o au un impact benefic in comunitate;
o se afla in situatii critice datorita blocajului finantarilor;
o vor genera reactii emotionale puternice de simpatie si sustinere.
Bineinteles ca nu suntem singurii care facem demersuri in aceasta directie si vom sustine in continuare fiecare demers in parte menit sa contribuie la atingerea scopului comun enuntat anterior. Astfel salutam si ne alaturam initiativei de a valoriza povestile programului POSDRU, prin redirectionarea a tot ceea ce vom colecta pentru conferintele de presa, catre site-ul ce va fi initiat de beneficiari POSDRU.
Vă redăm mai jos punctele de vedere ale organizațiilor afectate:

Bădică Gabriela Camelia – manager de proiect – Populatia ocupată în agricultura de subzistenţă – soluţie pentru echilibrarea pieţei interne a muncii în judetul Calarasi- Şcoala Română de Afaceri a CCI, Filiala Călăraşi-Director Executiv

Vă semnalăm situația extrem de dificilă în care au ajuns beneficiarii proiectelor finanțate din Fondul Social European gestionat de Directia AMPOSDRU din cadrul Ministerului Muncii Familiei si Protecției Sociale datorită intarzierilor foarte mari la rambursare a tranșelor aferente cererilor, care au ajuns la o perioadă cuprinsă între 90-240 zile față de maximum 45 de zile prevăzute. Peste 80% din beneficiarii proiectelor POSDRU sunt în insolvenţă iar unii sunt în executare silită, inclusiv asupra bunurilor achiziționate pe proiectele aflate în implementare. Toate acestea din cauza imposibilității plăților către bugetul consolidat a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă.
Aceasta deoarece, în baza actualelor prevederi legale, în cazul în care un contribuabil se înregistrează cu contribuţii şi/sau cu impozite cu stopaj la sursă restante la plată, organele fiscale sunt obligate să aplice următoarele sancţiuni:
1) să calculeze majorări/dobânzi fiscale (0,04% pentru fiecare zi de întârziere – Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală);
2) să calculeze penalităţi;
3) să aplice amenzi (de la 5.000 lei la 10.000 lei neplata de către angajator, timp de 3 luni consecutiv + de la 500 lei la 1.000 lei neplata de către angajat, timp de 3 luni consecutiv);
4) să întocmească sesizări penale (pe care să le înainteze la Parchet);
5) să aplice alte sancţiuni dintre cele prevăzute prin „Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor“ și a codului fiscal.

In aceasta situație disperată, în care beneficiarii nu mai au soluții (au epuizat toate resursele), au început să depună la OIR/AMPOSDRU solicitări de suspendare a proiectelor și mulți alții sunt în analiza pentru a adopta aceeași soluție.
Având în vedere specificul proiectelor POSDRU care implică multe resurse umane, situația creată prin neplata de catre AMPOSDRU a cererilor de rambursare va conduce în urmatoarea perioadă la:
– trimiterea în șomaj a zeci de mii de persoane angajate pe aceste proiecte (de la cca 5000 de beneficiari și parteneri) ;
– diminuarea masivă a bugetului de stat din 2 considerențe: 1) imposibilitatea/incapacitatea de plată a dărilor pentru personalul angajat și 2) prin creșterea numărului șomerilor cu persoanele disponibilizate de pe aceste proiecte;
– dispariția de pe piață a unor beneficiari privați, ONG-uri cu experință în atragerea de fonduri (camere de comerț, asociații, fundații), IMM-uri.

Pe cale de consecință, considerăm că situații dificile vor fi și la instituțiile responsabile de gestionarea acestor fonduri (AMPOSRU, OIR POSDRU, etc), generat de diminuarea sau dispariția beneficiarilor.

In acest sens, analizând situația extrem de grea în care ne aflăm în prezent, considerăm că se impune să fim informați, în termenul cel mai scurt, despre situația reală (pentru a mai putea salva ceva) solicitam răspuns la urmatorele întrebări:

1. Programul Operațional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane se va continua?
2. Dacă, da, care este termenul de reluare a plăților (mai ales fondurile UE)?
3. Dacă, nu, autoritatea contractantă va deconta cheltuielile efectuate de beneficiari prin cererile de rambursare depuse? Incepând cu ce dată?
4. Beneficiarii proiectelor FSE (în cazul reluării plaților) pot fi sprijiniți (modificări legislative) pentru prelungirea duratei de plată a obligațiilor către bugetul consolidat (fără penalități, amenzi sau acțiuni penale) ?
5. Cum se va face recuperarea procentului de 25% – penalizare anunțată de Comisia europeană?

Față de cele relatate mai sus vă solicităm să analizați posibilitatea inițierii unui act normativ, cu caracter temporar, în baza căruia să se admită, cu justificări documentate:
– amânarea sau reeșalonarea la plată a sumelor declarate la bugetul statului de către beneficiarii de fonduri;
– scutirea de la plată de accesorii, majorări, penalități, dobânzi la creanțe neplătite în termen din cauza întârzierii procesului de rambursare mai mult de 45 de zile;
– informarea de către ANAF, înainte de a bloca conturile speciale ale proiectelor.

Nicolae Micescu – manager proiect – Pilotarea unui mecanism operațional de dezvoltare a resurselor umane în comunitățile rurale,ca instrument de încurajare a ocupării forței de muncă în domenii non-agricole, Președintele, Asociatia pentru Invatare Permanenta-Open and Distance Learning Center,

Câteva observaţii:
– Organizatia noastra a derulat un grant pe POSDRU in perioada 2009-2011, pe parcursul căruia am întâmpinat multe dificultăţi fiind oarecum deschizători de drumuri la noi în judeţ: www.model-rural.ro
– Am întâmpinat greutăţi privind termenele îndelungate de rambursare care au avut ca efect plata unor penalităţi destul de mari cauzate de întârzierile privind plata impozitelor pe salarii
– Întârzierea rambursărilor s-a răsfrânt în cascadă şi asupra achiziţiilor care au fost mult întârziate, unele trebuind să se realizeze în ultima lună de proiect, deoarece nicio bancă nu ne-a acordat o linie de credit
– Am făcut eforturi deosebite să îndeplinim indicatorii din proiect pe care echipa de proiect i-a realizat în procent de 100%, unii fiind chiar depăşiţi
– Cu toate acestea considerăm că mecanismul/cadrul de derulare al acestore programe este deficitar, beneficiarul este lăsat de cele mai multe ori să se descurce singur, să deducă ce ar trebui să facă. Centrul de greutate al verificărilor şi monitorizărilor proiectelor se concentrează extrem de mult pe partea formală şi foarte puţin pe realizări. O parte enormă din bugetul de timp este alocată elaborării unui volum extrem de mare de documente aferente cererilor de rambursare. În permanenţă beneficiarul este bombardat cu instrucţiuni care de multe ori modifică ghidul sau prevederile din contract.
– În concluzie mecanismul este extrem de greoi, iar beneficiarul nu este considerat un partener real în derularea proiectului, ci un executant, iar sentimentul este că doar beneficiarul trebuie să respecte contractul.

Material pus la dispoziţia site-ului www.ediţia.ro de Nelu Bălaşa – Preşedintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii
 

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

two × 5 =